Porţile de Fier de pe Dunăre! Porţile de Fier I şi II au fost unele dintre cele mai importante construcţii din timpul comunismului.Construirea hidrocentralei de la Porţile de Fier I a constituit cel mai ambiţios proiect de exploatare a potenţialului hidroenergetic al Dunării, dar şi de îmbunătăţire a navigaţiei şi de control al inundaţiilor. Discuţiile referitoare la construirea Hidrocentralei Porţilor de Fier I s-au purtat cu insistenţă încă din 1955.
Statul român a prezentat ideea liderului iugoslav Iosif Broz Tito, iar la 7 septembrie 1964, Gheorghe Gheorghiu Dej şi Iosif Broz Tito au participat la punerea pietrei de temelie la Porţile de Fier I.
Însă s-a plătit un tribut uriaş în construirea acestor baraje. 18 localităţi de pe malurile Dunării au fost evacuate, 7 sârbeşti şi 11 româneşti printre care şi vechea Orşova care acum zace sub apele învolburate ale Dunării. Aproximativ 15.000 oameni au fost evacuaţi pentru a se putea începe lucrările la hidrocentrală, peste 100 de oameni au murit dintr-un accident de muncă aici, şi asta doar oficial.
Parcul natural Porţile de Fier este un obiectiv turistic important pentru România Zona defileului Dunarii, pe ambele maluri ale acesteia, a fost locuită incă din paleolotic şi a reprezentat o cale de transport şi de comerţ utilizată in ciuda pericolelor pe care le reprezentau Cazanele Dunarii şi Porţile de Fier.
Parcul Natural Porţile de Fier se remarcă printr-o luxuriantă biodiversitate, fapt ce a facut ca aceasta arie naturală protejată să fie recunoscută atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Condiţiile climatice, pedologie, petrografice, geomorfologice, influenţa Dunării asupra acestora, dar şi contextul social au creat locuri unice, care au păstrat de-a lungul secolelor caracteristicile unor habitate specifice.
Mulţi navigatori curajoşi sau nesăbuiţi şi-au pierdut viaţa încercând să străbată acest coridor periculos „Defileul Porţilor de Fier”.
Astăzi „ucigătoarele porţi” sunt paşnice. Sute de stânci care ieşeau semeţe din Dunăre creîndu-i coşmaruri oricărui marinar, zac acum cuminţi sub lacul de acumulare creat de barajul Hidrocentralei Porţile de Fier I.